Îmi imaginez că intru…

…Imi imaginez cum intru într-o cameră în care, într-un pat larg, o femeie goală sau aproape dezbrăcată se ocupă de ea însăşi. Înţelegeţi că mă gândesc că o surprind masturbându-se, însă nu de manieră comună (eventual cu o mână la sâni şi cu alta între picioare), ci îmbrăţişând pledul rulat în acest sens sau călărind o pernă.
Nu sunt deloc surprins că o găsesc astfel şi nici ea nu este surprinsă. În orice caz, nu dă semne că ar fi deranjată că am intrat şi că o privesc de aproape.
Aş prefera ca ea să se frece încetişor de un pled rulat, să ridice ochii către mine când îmi sesizează prezenţa, apoi să continue ca şi cum n-aş fi acolo sau ca şi cum ar fi obişnuită să se autostimuleze de faţă cu cineva.
Aştept privind-o până ce organul devine foarte erect. O privesc şi ascult: ascult respiraţia sa caldă, întretăiată, emoţionată, ascult zgomotele scoase de somiera care se leagănă…
În cele din urmă mă aplec asupra ei şi o îmbrăţişez delicat, o îmbrăţişez din spate, cu tot cu pled, de parcă ar fi vorba despre o a treia persoană. Îi suflu într-o ureche, o sărut pe gât şi pe umeri. Totodată încep să mă dezbrac şi eu, cel puţin în sensul de a-mi fi comod să o fac să lase din braţe pledul spre a o îmbrăţişa astfel încât să-i strivesc sânii de pieptul meu. Pe urmă o sărut cu voluptate pe sâni, pe burtă, coborând în timp ce ea îmi masează umerii. Îi desfac coapsele cu uşurinţă, căci ea abia aşteaptă asta. Şi-i găsesc păsărica umedă, pe care o sărut folosind mai întâi doar vârful buzelor. Iar după ce o ating puţin şi cu limba, femeia geme, suflă greu, se încordează şi se destinde pradă unui orgasm delicios. Astfel că trebuie să-mi eliberez urgent organul şi intru în ea, alunec uşor până la capăt; îi simt capătul aşa cum îi simt zbaterile lăuntrice, aşa cum simt că mă strânge. În timp ce dă din braţe ca şi cum ar înota pe spate peste cearşafuri, continuându-şi orgasmul, o aud suspinând iar apoi rugându-mă să mă retrag la vreme, ca nu cumva să… Bine că mi-a zis, mi-a cerut-o la fix căci, după ce mă mai strânse de câteva ori în vagin chiar că nu eram în stare să mă mai ţin. Ies repede şi imediat ce-s afară mă simt explodând. Aş fi vrut să pun mâna, ca să n-o murdăresc, însă n-a mai fost posibil: vulcanul a erupt puternic pe burta femeii, pe un sân, pe un umăr… Mă răstorn lângă ea extenuat, pe când ea, ca şi când nu i-ar fi fost de ajuns, caută pledul şi-l îmbrăţişează din nou… | D. Vlad

Impas sexual

Aka Gr. Ionescu: Ea este soţia mea, de aproape 8 ani. O iubesc enorm, nu ca la început, ci şi mai mult, mi-e dificil să explic, fiindcă ar trebui să scriu mult despre asta…
Suntem aproape de aceeaşi vârstă. Când am cunoscut-o era în clasa a X-a, iar eu în a XII-a.
N-am devenit intimi foarte repede, căci ea îmi părea cuminte, decentă etc. şi îmi cerea să o „respect”. Mai erau şi alte chestii potrivnice: ea a zis multă vreme că-s dintr-o familie „mai bună” ca a sa…, iar de aici felurite reţineri (se temea să nu „mă folosesc de ea”, după care…); de asemenea, se temea foarte tare să nu rămână (să nu o las…) însărcinată.
(Deschid o paranteză în care zic că nu am făcut sex vaginal cu ea decât după 21 de ani. Până atunci… ne-am pipăit mai mult sau mai puţin; mai bine spus, mai mult eu… şi până la un punct, iar mai puţin ea. Însă până atunci s-a întâmplat ca ea să aibă o „cădere” – aşa a numit-o; într-un context ce mi s-a relatat oarecum, ea a fost deflorată de un bărbat…, de un tip mai în vârstă ca noi, deşi în perioada aceea ea se temea la fel de mult să facă sex, chiar şi cu prezervativ, ca să nu rămână gravidă… În fine, să zicem că am înţeles-o, că am acceptat.)
Probabil că, ulterior, datorită insistenţelor mele, ea a acceptat să ne căsătorim. Am locuit împreună de la început, facem carieră, suntem OK din aceste privinţe….
…Însă din privinţa sexului ea este mereu apatică, fără iniţiativă, absentă. „Facem dragoste” numai şi numai la iniţiativa şi la insistenţele mele, ea fiind, ca să zic aşa „tolerantă”. De fapt, nu ştiu cum să calific nici azi situaţia. N-aş spune că, în momentele respective, nu i-ar plăcea, căci, ca femeie, „răspunde” – constat că se excită într-o anumită măsură, se lubrifiază, iar uneori are chiar şi orgasme. Vreau să spun că – destul de rar – acceptă să o stimulez manual şi „stă” de parcă (îmi spun eu) i-ar face masaj un străin…, aşteaptă să (i) se întâmple dar fără să coopereze, aproape nemişcată, cu ochii închişi, aproape fără să mă atingă. Nu-mi dau seama de câte ori – de foarte puţine – a acceptat să-i fac sex oral, tot aşa, parcă aş fi fost un străin. Îmi amintesc perfect că o sigură dată a avut orgasm astfel şi mi s-a părut extrem de ruşinată de întâmplare – mai ales că eu m-am bucurat enorm – de parcă n-ar fi fost cazul, de parcă n-ar fi trebuit.
…În rest facem sex mai ales în poziţia misionarului (ori pe-o parte, faţă în faţă, însă ea ferindu-şi faţa şi privirea de mine) până ce ne plictisim – de obicei ea, uneori chiar şi eu. Mă primeşte acolo, în interiorul ei, de parcă n-ar simţi nimic. Ne frecăm astfel minute întregi, zeci de minute, chiar şi jumătate de oră… până când, dacă nu mă roagă ea să ies deoarece „e de ajuns, m-am plictisit”, simt eu că e mai bine să mă retrag, căci ne-am uscat şi mă ustură.
Ce-ar trebui să înţeleg din toate acestea, că de fapt nu mă iubeşte niciun pic?!…

Dintr-un jurnal cu fete şi femei | Adina (1)

Ea avea un iubit cu 2 ani mai mare. Ea era cu 2 ani mai mare ca mine. Şi s-a întâmplat să pună ea ochii pe mine dintr-un grup, iar apoi, treptat, însă destul de repede, să devenim intimi pentru o vară întreagă.
N-am ştiut de ce-i place s-o asculte (dar chiar îi plăcea?) pe Laura Branigan până ce m-am prins că-i semăna, fizic, oarecum. Se purta cu părul tuns aproape băieţeşte şi poate că i se potrivea, căci era înaltă şi osoasă, iar sâni (de fată, de femeie) parcă n-ar fi avut.
Îmi dădea telefon şi mă chema – ducându-mă de mînă – în lungi plimbări care duceau invariabil într-o pădure aproximativ amenajată ca parc din marginea oraşului ori în cimitirul de lângă. Unde ne aşezam pe bănci, se lipea de mine şi începea să-mi demonstreze ce învăţase de la iubit. (Tip aflat într-un alt oraş, într-o altă ţară, poate pe altă planetă?!…) Bunăoară, mă săruta cu limba şi adevărat este că avea cea mai lungă limbă despre care ştiam. Nu-i era de ajuns gura mea, ci avea nevoie adesea şi de obraji, de gât, de umeri… Se interesa dacă asta mă excită şi mă controla apăsând cu palma peste pantalonii mei. Însă eu nu aveam voie să procedez la fel; am fost certat şi atunci când am prins-o de genunchi. De pe la finele lui iulie mi-a dat însă voie ca, pe sub tricou, să-i explorez sânii, spre a o convinge că nu sunt chiar aşa de mici. Avea nişte sfârcuri ţepoase şi aspre care păreau a răsări direct din pieptul său neted, sub pielea căruia simţeam zăbrelele coastelor.
…Dar ce-mi povestea!… Cum face ea dragoste cu iubitul, ce bine se simte cu el etc. – adevărate poeme în proză în care nu reuşeam să mi-i imaginez ca personaje nici pe ea, nici pe el. Poveştile astea se repetau aproape în fiecare zi, fie înainte să-mi lingă măselele, fie după ce o mângâiam, aşa cum mă pricepeam, peste sfârcuri. [Va urma] | F.E

Dintr-un jurnal cu fete şi femei | Lili

Palmele sale calde, sărutările ei mici şi speriate… Aluniţa de pe gât, apoi acei pantaloni roşii (foarte scurţi şi foarte strâmţi) pe care-i purta când am fost în vara aceea la plajă; pantaloni pe care cred că anume şi i-a pus ca să-i văd păsărica dolofană. Când am atins-o acolo, s-a acoperit cu o mână, s-a făcut roşie ca focul, dar nu m-a certat…
Dintr-o dată am văzut-o îmbrăcată în rochie… şi parcă ar fi fost pentru prima dată. Prilej să constat din nou că avea fundul un pic cam mare, iar gambele un pic cam strâmbe. Ceea ce ştiam de altfel de când întâmplarea cu ea în pantaloni roşii şi scurţi. Însă când am văzut-o în rochia aia mi s-a părut deja femeie, pe când eu rămasei încă un băieţaş oarecare.
Nu-mi dau seama de ce, pe atunci, mulţi băieţi îi doreau „prietenia”. Poate că era cumva vizibilă, fiind hărnicuţă, bună la învăţătură. Căci mai frumoase ca ea erau multe alte colege, însă noi nu ştiam să le preţuim…
Primele fantezii cu ea le-am avut. Nu-mi dau seama de ce mi-o imaginam mereu purtând nişte pantaloni bleumarin (pe care, de altfel, adesea îi purta), pe când pe Luana mi-o imaginam (doar!) în chiloţei albi ca laptele, iar pe Cătălina întotdeauna bine îmbrăcată, acoperită. Poate deoarece blonda Cătălina era aşa de slabă încât, dacă ar fi fost despuiată, n-ar mai fi rămas aproape nimic din ea: avea picioare subţirele şi pieptul plat.
M-am revăzut cu Lili după vreo două decenii. Probabil că ambii am avut pentru câteva clipe senzaţia că rămase ceva neterminat. Am băut câte-o cafea, ne-am ţinut iar de mână, ne-am sărutat şi ne-am atins. Însă apoi ne-am refuzat. De fapt îmbătrâniserăm şi deveniserăm străini. | F.E.

Dintr-un jurnal cu fete şi femei | Lucia

Stingheră şi totodată (inconştient) doritoare. Prea mică şi prea scundă. Când ne sărutam prin ungherele întunecate, fie se agăţa de gâtul şi umerii mei, fie se lăsa jos să mă aplec de tot. În candoarea sa tivită cu dorinţe, poate că ea a fost prima care mi-a dat voie, fără să-mi pună oprelişti, să-mi duc mâinile pe sub cămaşă şi tricou (nu purta sutien), să-i descopăr sânii rotunzi, tari, cu vârfuri ascuţite. Şi tot ea, într-o seară ce a urmat, mi-a permis să trag în jos de fermoarul pantalonilor, să trec dincolo. Mi-a fost… Poate că mi-a fost teamă să ajung cine ştie unde. Am rămas cu amintirea pielii sale călduţe şi a părului său moale, un pic umed. Uneori, când o sărutam, o strângeam tare, o aduceam către mine, în mine, să-mi simtă erecţia. Ea mi-o simţea şi-mi zâmbea gata să se părăsească, ştiind ce am eu tare acolo. După ce s-a isprăvit tabăra, mi-a scris în vreo două rânduri că ar vrea să o văd, s-o strâng în braţe şi s-o mai sărut. | F.E.