Eda cea fără de urme | Trei


Curând Eda era lângă mine, peste mine şi mă ajuta să o ajung mai bine, mai repede s-o ating şi pe sâni, şi sub fusta scurtă şi strâmtă de blugi. Mă voia, mă dorea… sau doar mă încerca?
Dar Eda chiar mă săruta cu buze arse, uscate de sete şi totodată fierbinţi. Pe de altă parte, ca şi cum ar fi continuat să dansăm, cu un genunchi mă căuta între picioare, mă presa. M-a încins aşa de repede şi aşa de tare încât, fix atunci când am izbutit să-i ating păsărica, abia mă mai puteam să mă ţin. Pipăind-o, am înţeles că purta atunci chiloţei dintre cei mai curând simbolici, care îi despărţeau buzele intime, lăsându-mă să ating un perişor des şi aspru, pe care doar îl bănuiam a fi arămiu.
Cu priceperea pe care i-o insufla dorinţa, Eda, călărindu-mă, mi-a tras de pe mijloc pantalonii de trening cu tot cu chiloţi, căutând febrilă să-mi pună scula fix acolo unde stringul îi curma labiile. Şi… oh, mi-a fost destul să ne atingem şi cu deznădejde să realizez că numai atingerea aceea mi-a provocat descărcarea. Nu am simţit plăcerea, căci eram realmente dezolat. Iar fata, simţind imediat cum am murdărit-o, a chicotit şi m-a sărutat cu încă mai mult foc, gângurind cum că apreciază cât de mult o doream…
Însă deoarece ea era pe departe de-aş fi stins dorinţa, mi-a călăuzit o mână astfel încât s-o pătrund cu degetul mare. Până atunci nu ştiam să procedez astfel şi îndată am recunoscut că îmi era bine să mă aflu cu degetul respectiv în vaginul ei moale, umed, receptiv.
Degetul îmi intrase adânc până acolo unde i-a fost posibil, iar muchia palmei şi celelalte degete îi cuprindeau fesele. Spre plăcuta mea surpriză, ce avea să mă întărească de îndată iar, degetul acela tare, prin mucii vaginului, avea să simtă pe rând şi dimpreună striaţiile intime ale organului, pereţii acestuia palpitând, adâncul acestuia care parcă se apropia spre a fi atins anume. Eda m-a călărit astfel îndelung, preţ de preţioase minute în timpul cărora mi-a sărutat umerii şi gâtul, mi-a şoptit vorbe fierbinţi şi de neînţeles sugându-mi lobul unei urechi. La o vreme, strângându-mi bazinul între genunchi, Eda m-a strigat pe nume, spasmodic mi-a cuprins degetul umezindu-mi-l cu noi lacrimi intime, m-a muşcat de ureche şi mi-a dat voie ca, pe lângă aţa udă a chiloţilor, să intru cât se poate de mare de tare şi s-o umplu. Suspinând, gâfâind, cutremurându-se…, Eda mi-a cuprins în spasme tăria spre a domoli-o apoi în câteva secunde, după care am atins-o profund şi-am umplut-o de spermă nouă…. | EF

Un gând despre “Eda cea fără de urme | Trei

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.